Drogul [ PERICOL PENTRU TOTI ]

Asa cum spune si numele topicului, drogul este un pericol pentru toti. Va rog insistent sa cititi ceea ce am sa postez mai jos putin.

Principalii termeni referitori la droguri:



drogul - este substanţa licită sau ilicită al cărei consum (din motive medicale sau din alte motive) determină fenomene de dependenţă şi toleranţă.

Ex: alcoolul, tutunul, tranchilizantele, amfetaminele, cannabis, cocaina, opiul şi derivaţii săi, methadona, LSD, solvenţii.

dependenţa - este fenomenul caracterizat prin nevoia imperioasă sau persistentă de a continua utilizarea drogului, ignorând consecinţele în plan fizic, psihologic şi social, în scopul obţinerii unei stări de bine sau pentru a evita starea de disconfort generată de întreruperea consumului substanţei respective.

toleranţa - este fenomenul de adaptarea a organismului consumatorului la prezenţa unei substanţe denumite generic „drog”.

sevrajul – denumit şi „sindrom de abstinenţă” reprezintă un ansamblu de simptome fizice şi psihice, ce apare la întreruperea administrării unei substanţe psihoactive, la administrarea unei doze insuficiente din această substanţă sau după administrarea unui medicament cu proprietăţi antagoniste faţă de cea psihoactivă.





Aspecte de ordin legislativ



Sancţionarea traficului şi a altor operaţiuni ilicite cu substanţe aflate sub control naţional sunt prevăzute în capitolul 2 al Legii Nr.143 din 26 iulie 2000 PRIVIND COMBATEREA TRAFICULUI ŞI CONSUMULUI ILICIT DE DROGURI. Conform art.2 (alin1): cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea sub orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoarea de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

Dacă faptele de mai sus au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi (art.2 alin2).

În art. 4 se prevede: cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deţinerea de droguri pentru consum propriu, fără drept, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 5 ani.

În art. 5 se arată că: punerea la dispoziţie, cu ştiinţă, cu orice titlu, a unui local, a unei locuinţe sau a oricărui alt loc amenajat, în care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.





DE REŢINUT!!



Nu se pedepseşte persoana care, mai înainte de a fi începută urmărirea penală denunţă autorităţilor competente participarea sa la o asociaţie sau înţelegerea în vederea comiterii uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 2-10, permiţând astfel identificarea şi tragerea la răspundere penală a celorlalţi participanţi. (art.15)

Conform art. 16: persoana care a comis una din infracţiunile prevăzute la art. 2-10, iar în timpul urmăririi penale denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit infracţiuni legate de droguri beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.

Drogurile şi alte bunuri care au făcut obiectul infracţiunilor prevăzute la art. 2-10 se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.(art.17, alin1)

Se confiscă, de asemenea, banii, valorile sau orice alte bunuri dobândite prin valorificarea drogurilor şi a altor bunuri. (art.17, alin2)





Dependenţa de droguri



Pentru că în România, media de vârstă a consumatorilor de droguri ilegale a scăzut în ultimii ani de la 20-25 de ani la 15 ani, cea mai mare teamă a oricărui părinte este legată de posibilitatea ca propriul lui copil să fie tentat de consumul de droguri şi să devină dependent.

În cursul anului 2003, sub auspiciile Consiliului Suedez pentru Informaţii privind Alcoolul şi Alte Droguri şi ale Consiliului Europei prin Grupul Pompidou, Ministerul Sănătăţii şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Sănătate au realizat un studiu privind consumul de alcool, tutun şi droguri în şcoli. Rezultatele arată că, faţă de anul 1999, consumul de tutun, droguri şi alcool s-a amplificat. Conform studiului naţional „ESPAD 2003” efectuat pe un eşantion de elevi în vârstă de 16 ani, prevalenţa consumului de tutun este de 64%. În acelaşi timp, un procent de 80% dintre aceştia a consumat cel puţin o dată alcool. În ceea ce priveşte consumul de amfetamine, acesta s-a dublat, iar cel de ecstasy s-a triplat în comparaţie cu anul 1999. Numărul consumatorilor de heroină este estimat la aproximativ 24.000 de persoane în Bucureşti, ceea ce reprezintă 1% din totalul populaţiei.

Foarte puţini părinţi se aşteaptă ca fiii sau fiicele lor să nu consume niciodată alcool sau să nu încerce să fumeze, pentru că aceste produse li se par mai puţin nocive şi nu sunt în afara legii. Tinerii de azi, însă, nu văd nici o diferenţă între consumul de tutun, alcool şi cel de droguri ilegale uşoare deşi, ar trebui să fie conştienţi că, separat de efectul dăunător al drogului în sine, chiar şi implicarea întâmplătoare sau experimentarea acestora este o activitate ilegală şi se poate solda cu dosar penal.

Alarmant este faptul că sunt foarte tineri dar şi că, mulţi dintre ei se înscriu din start în categoria „greilor", studiile indicând o trecere într-un timp relativ scurt, de la consumul de droguri uşoare - canabis, marijuana - la consumul de droguri tari (heroina şi drogurile de sinteză). Consumul de heroină injectabilă va determina la rândul lui consecinţe dramatice pe termen mediu şi lung asupra sănătăţii publice prin înmulţirea simţitoare a cazurilor de SIDA, hepatită B,C, tuberculoză.

Tinerii care devin dependenţi de consumul de droguri vor deveni în scurt timp delincvenţi de drept comun, asta întrucât printre metodele prin care obţin bani pentru „o linie", pe lângă furtul banilor din casa părinţilor şi vânzarea bunurilor de valoare de la domiciliu, se numără adesea spargerea maşinilor şi vânzarea „ponturilor" pentru apartamente în care se poate „opera".





Riscurile consumului de droguri



Societatea condamnă cu vehemenţă pe consumatorii de droguri ilegale dar, manifestă o relativă toleranţă faţă de consumatorii de alcool şi tutun. În realitate însă, şi fumatul şi consumul frecvent şi excesiv de alcool pot determina toleranţă şi dependenţă ducând la afecţiuni ale inimii, tractului digestiv, ficatului, plămânilor şi sistemului nervos central.

Drogurile precum alcoolul, heroina şi tranchilizantele consumate regulat pot duce la modificarea reacţiilor biochimice normale din organism şi dacă nu se continuă administrarea dozelor apar simptomele specifice abstinenţei (tremurături, transpiraţii, simptome asemănătoare gripei). În plus, din cauza faptului că sunt depresoare, ele încetinesc reacţiile organismului şi produc o stare de somnolenţă, capacitatea de coordonare a mişcărilor este afectată iar persoana poate cădea şi se poate accidenta cu uşurinţă.

Drogurile precum amfetaminele, cocaina, ecstasy sunt stimulente puternice, ducând la o descărcare de energie care poate fi fatală în cazul celor care au probleme cu tensiunea arterială.

Consumatorii de LSD suferă de halucinaţii şi pot fi extrem de tulburaţi după administrare, capabili să comită acte periculoase, în special dacă erau anxioşi sau foarte supăraţi înainte să ia drogul.





Depistarea consumatorilor de droguri



Indicii care pot sugera consumul:

schimbarea bruscă a comportamentului;

treceri fără motiv de la veselie la tristeţe, uneori chiar agresivitate neobişnuită, şi de la agresiune la linişte şi chiar delăsare;

pierderea apetitului alimentar, ochi injectaţi;

pierderea gradată a interesului pentru şcoală, muncă, hobby-uri, sporturi, prieteni;

stări de somnolenţă şi apatie necaracteristice, oboseală excesivă fără o cauză aparentă;

cheltuieli excesive, dispariţia banilor sau a unor obiecte de valoare din casă;

pete neobişnuite, mirosuri ciudate pe piele sau îmbrăcăminte;

schimbarea grupului de prieteni, precum şi tendinţa de tăinuire a acestor "prieteni" , folosirea unui jargou diferit de cel anterior.





Măsuri de prim ajutor



Măsurile de prim ajutor acordate de familie sau de persoanele din anturajul consumatorului de droguri sunt de multe ori decisive în salvarea vieţii acestuia.

Dacă persoana este tensionată, panicată, în urma unui consum de halucinogene, stimulente de tipul amfetaminelor, a ecstasy-ului sau a unor doze crescute de cannabis, conduita de urgenţă pe care trebuie să o adoptaţi este:

să înlăturaţi din jur privitorii curioşi şi să conduceţi persoana într-un loc ferit de zgomote şi lumini puternice;

să calmaţi persoana vorbindu-i încet şi explicându-i că panica va trece pe măsură ce drogul îşi va pierde din efect;

să o încurajaţi să respire adânc şi rar pentru a nu se sufoca în accesele de panică;

să încercaţi să aflaţi ce drog a consumat pentru a transmite acest lucru celor de la Salvare în caz că starea de sănătate se înrăutăţeşte brusc.





Dacă persoana este foarte deshidratată sau încălzită în urma consumului de amfetamine sau ecstasy şi în urma de depunerii unui efort susţinut în timpul dansului, (în cazul în care consumul de droguri s-a realizat într-o discotecă sau la o petrecere într-un loc neaerisit), are dure de cap, ameţeli, vărsături, are o senzaţie bruscă de oboseală şi transpiraţia este absentă:

se recomandă odihnirea în spaţii aerisite, consumul de sucuri de fructe şi snacks-uri sărate pentru reechilibrarea hidro-electolitică, consumul de lichide nealcoolice cam jumătate de litru pe oră pentru rehidratare.





Dacă persoana îşi pierde starea de conştienţă



primul lucru pe care trebuie să-l facă salvatorul este să se asigure că persoana leşinată respiră normal în continuare iar dacă respiraţia nu este perceptibilă, să-i facă respiraţie gură la gură;

în scop preventiv, pentru a nu-şi înghiţi limba sau dacă varsă, să nu se sufoce, persoana în stare de inconştienţă va fi poziţionată culcată pe-o parte cu genunchiul uşor îndoit, cu capul întors spre lateral şi braţele flexate de-o parte şi de alta a capului;

la sosirea ambulanţei se vor oferi toate informaţiile în legătură cu ce a consumat şi când, iar dacă acest lucru nu se cunoaşte, atunci, ce recipiente sau pulberi s-au găsit lângă persoana în stare de inconştienţă - acest lucru va folosi personalului medical la stabilirea rapidă a celui mai bun antidot.





Adrese utile



Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere sector 4: Strada Mioara Luiza, nr.1 a

Spitalul Al Obregia, secţia XVI, secţia XVII: Sos. Berceni, nr.10-12, Tel: 6347109

Centrul de Evaluare şi Tratament a Toxicodependenţilor pentru tineri „Sf. Stelian”: Str. Ing. Cristina Pascal, nr. 25-27, sector 6, Tel: 3154961

Laboratorul de Sănătate Mintală sector 4 (centrul de tratament ambulatoriu): Str. Argeşelu, nr. 8, Tel:4501805

Depinde, drogurile usoare sunt bune, drogurile puternice sunt nasoale ca poti muri..